Teoretic ai cel puțin 9 luni să devii părinte
Teoretic ai cel putin 9 luni sa te pregatesti sa devii parinte. Teoretic ai acces la o groaza de informatii. Si citesti ce trebuie sa faci si ce trebuie sa cumperi si ce trebuie sa pregatesti. Si cumperi, patut, hainute, cosmetice, aparate, faci camera bebelusului si faci bagajul pt ziua “Z” si citesti si te duci la controale si cand ninge afara si se circula dezastruos ajungi la doctor la control fara bagajul pentru mama si doctorul iti spune ca trebuie sa te internezi ca a venit ziua cea mare. Acum!??!!!! Da, spune doctorul. Pai….si intrii in fibrilatii. Nu am bagajul, nu…nu sunt pregatita. Si da-i si fugi acasa si ia bagajul anunta parintii, prietenii si fugi la spital. Te internezi si o groaza de ganduri iti trec prin minte, o sa doara , o sa fie bine, bebelusul o sa fie bine si deja nu mai ai timp sa gandesti se intampla, doctorul-IMPINGE….hai ca poti inca o data si hai ca e bine si WHAAAAAAA , cum???!! ce gata ????!!, e bine ??!? E BINE !!!! Si trece si perioada de spitalizare si ajungi acasa….eu, sotul si bebele. Bebe e in pat doarme. Si te intinzi sa te odihnesti sa te aduni. SI ACUM CE FACEM???!!? Daca plange? Si ca un facut incepe sa planga….aaaaaa ce fac ….ma uit la scutec nu e murdar….aaaaa stiu am citit ii e foame…..ii dau tatica…..si nu e asta, nu vrea…..plange…il iau in brate si il tin la piept si il legan ……..se linisteste…..vroia doar dragoste. Adoarme in brate….e o dulceata nu pot sa-l pun in patutul lui. Ma intind cu el in brate si ma linistesc. E bine incepem sa ne cunoastem. Si adormim imbratisati. Cand se trezeste schiteaza un zambet cand ma recunoaste, ne schimbam si papam. Adoarme iar si urmeaza zile si nopti in care te trezesti instantaneu cand auzi o miscare la el in patut, un “chitait” , un oftat. E “default” instinctual. Daca inainte de bebe trecea marfarul pe langa tine si nu miscai acum auzi fulgul care a aterizat in patutul bebelusului. Si timpul trece si patul nu-I mai ajunge, camera e mica, apartamentul e ringul de joaca si toate obstacolele si toate potentialele pericole trebuie inlaturate. Nu roade cablurile, nu baga mana in prize, o sa faci buf……nu mai conteza nimic in fata zambetului bebelusului …te-a topit, nu conteza nimic in fata cuvantului “mami/tati”….nu conteaza nimic cand vrea in brate ca sa se cuibareasca ….. Am ajuns la 1 an si 3 luni si e minunat pana acum.
Alina Voica